Terapia copilului şi a adolescentului

Terapia copilului şi a adolescentului

Terapia copilului prin jocul cu nisip (Sandplay) pentru copilul sau adolescentul dumneavoastră. De ce?

Dacă citiţi aceste rânduri, cel mai probabil vă faceţi griji în legătură cu comportamentul copilului dumneavoastră, la care ţineţi foarte mult. El suferă, iar dumneavoastră nu ştiţi cum să îl ajutaţi. Întrucât cel mic este prea mic şi nu găseşte cuvintele potrivite pentru a-şi exprima greutăţile, terapia prin jocul cu nisip ajută la transmiterea acelor lucruri imposibil de transmis, la reiniţierea mişcării, identificarea tiparelor şi dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii.

Terapia prin jocul cu nisip a fost inspirată de Jung şi dezvoltată de terapeuta de origine elveţiană Dora M. Kalff (1904-1990). Aceasta a urmat lucrările lui Margaret Lowenfeld, teoriile sale bazându-se pe ideea „definirii” dorinţelor şi ale complexelor suferite de subiecţi prin manipularea nisipului şi a figurinelor.

Acest tip de terapie se recomandă în special în cazul situaţiilor cronice de disconfort personal sau în cel al tulburărilor comportamentale, emoţionale şi relaţionale. Nisipul reprezintă un instrument nonverbal, non-interpretativ, care vă va ajuta copilul să îşi găsească locul mai uşor, să se adapteze la mediul înconjurător şi să înţeleagă atât nevoile proprii, cât şi pe cele ale altora fără prea multe dificultăţi.

Copilul va avea curajul să îşi exprime forţele interioare şi să le exteriorizeze sub forma unor imagini reale. În acest context, mâinile sale constituie podul ce leagă lumea interioară de cea exterioară (terapia se poate aplica şi în cazul adulţilor). În funcţie de activitatea lor, grijile şi neliniştile care îl împovărează devin vizibile.

Joaca presupune restabilirea legăturii cu acele părţi uitate ale sinelui sau cu sinele incomplet dezvoltat. Terapia Sandplay îi permite copilului să îmblânzească universul şi să se confrunte cu necunoscutul care îl înspăimântă.

Concret, psihologul care pune în aplicare terapia prin jocul cu nisip se va întâlni, în prima şedinţă, cu unul sau chiar ambii părinţi şi le va prezenta spaţiul destinat jocului. La şedinţa următoare, unul dintre părinţi va aduce copilul pentru o sesiune de aproximativ 40 de minute (în care vor fi implicaţi doar psihologul şi pacientul). Uneori, şedinţele pot dura mai mult, alteori, mai puţin.

Specialistul şi copilul vor lucra împreună în funcţie de ritmul şi de nevoile celui mic. Această flexibilitate este imperios necesară, căci spaţiul terapeutic este unul al libertăţii absolute, în care copilul poate exprima orice şi încerca orice, aflându-se într-un mediu personalizat.

În cadrul terapiei Sandplay, nu ne „jucăm” cu nisipul, ci „lucrăm” cu nisipul, iar acest lucru ne ajută să descoperim cheia către acele uşi pe care copilul trebuie şi poate să le deschidă în numele binelui propriu.