Simptome ale grijilor, stresului şi anxietăţii
În mod natural, oamenii cad adesea pradă fricii; fie că e vorba despre situaţii periculoase ori momente de nesiguranţă şi nelinişte, există o multitudine de împrejurări care provoacă o anume teamă. Pericolul perceput poate fi real, dar şi proiectat, imaginat sau declanşat de traume pe care persoana nu a reuşit să le depăşească.
Unele frici capătă dimensiuni excesive pentru că sunt profund ancorate în interiorul fiinţei şi ies la lumină doar atunci când sunt stimulate de anumite situaţii. Câteva exemple concrete ar fi:
- Panica resimţită faţă de posibilitatea de a pica examene sau de a fi insuficient pregătit;
- Grija constantă cu privire la pierderea locului de muncă;
- Griji legate de bani şi, mai precis, de lipsa lor;
- Frica excesivă privind siguranţa copilului/copiilor;
- Frica de moarte, de pierdere, resimţită până la stadiul de obsesie.
Atacul de panică
Uneori, anxietatea capătă proporţii atât de mari, încât declanşează reacţii fizice. Printre cele mai frecvente simptome ale stresului şi ale anxietăţii se numără:
- starea de „inimă în gât”;
- noduri în stomac;
- dureri de stomac;
- transpiraţie;
- palpitaţii;
- atacuri de astm;
- dureri musculare;
- migrene;
- dureri de spate;
- insomnii;
- gânduri obsesive;
- nelinişte mintală;
- sentimentul că aţi „înnebuni”.
Atunci când sunt întinse până la extrem, aceste simptome pot provoca atacuri de panică, momente în care sentimentele sunt resimţite atât de intens şi concentrat, încât aveţi senzaţia că pierdeţi controlul asupra situaţiei.
Dacă vă confruntaţi în mod frecvent cu astfel de stări, ceea ce vă afectează viaţa de zi cu zi, se recomandă să consultaţi un specialist. Anxietatea se manifestă asemenea unei alarme de ceas, care porneşte dimineaţa. Practic, corpul arată într-o manieră foarte expresivă că „ceva” nu e bine. În acest context, rolul psihologului constă în a vă ajuta să descoperiţi ce anume a declanşat acest sentiment şi cum aţi putea controla situaţia.
Anxietatea face parte din viaţa obişnuită
Anxietatea face parte din viaţa obişnuită a fiecăruia dintre noi. Temerile, întrebările constante cu privire la sensul vieţii şi la provocările cu care ne confruntăm de-a lungul existenţei reprezintă elemente ce determină nesiguranţă indiferent de persoană. Stilul de viaţă impus de epoca contemporană şi diferitele aşteptări ale societăţii moderne – viteză, performanţă, competiţie – constituie factori care sporesc riscul de a suferi de anxietate şi nelinişti. Grijile survin frecvent, sub diferite forme. În orice caz, dacă acestea preiau frâiele asupra noastră şi nu le mai putem controla, trebuie să căutăm sprijinul unui profesionist – cu atât mai mult atunci când trupul, oglindă a sufletului, începe să cedeze sub presiune.
Stoparea atacurilor şi controlarea anxietăţii
Uneori, anxietatea capătă asemenea dimensiuni încât avem sentimentul că pierdem controlul asupra întregii situaţii, că teama preia frâiele asupra vieţii de zi cu zi şi ne distruge propria voinţă. E un soi de paralizie la nivel mental, iar gândurile şi acţiunile noastre rămân prizoniere. Suferinţa provocată de o asemenea situaţie poate deveni imposibil de suportat. Există unele medicamente care pot fi prescrise pentru a atenua stările de acest gen, dar ele nu reprezintă altceva decât simpli „plasturi” temporari, nu un proces psihoterapeutic complex, care să analizeze cauzele neliniştilor şi să permită individului să se elibereze de chin.